Pentru reduceri, stoc şi comenzi vă rugăm să vizitaţi magazinul nostru online.

Sfânta pribeagă, cu haine de ofiţer

Viaţa Cuvioasei Xenia de Sankt Petersburg, povestită copiilor

(cu CD mp3)

Vrânceanu, Brânduşa


Descriere

De mult timp nu am avut parte de aşa o bucurie a lecturii! O carte pentru copii: Brânduşa Vrânceanu, Sfânta pribeagă, cu haine de ofiţer. Viaţa Cuvioasei Xenia de Sankt Petersburg, povestită copiilor.

Textul este însoţit în gingăşie de ilustraţiile lui Ovidiu Gliga. O lecţie de duh educaţional dăruit copiilor. Povestea Xeniei Grigorievna Petrov – soţie de capelmaistru al fanfarei Armatei Imperiale ruseşti. Începe, la Sankt Petersburg, într-o noapte din iarna lui 1775, cu moartea soţului său Andrei Teodorovici (la un „chef”) lucru care marchează adânc sufletul tinerei soţii. Nespovedit şi neîmpărtăşit. Este atât de atinsă de rana aceasta încât îşi schimbă viaţa.

Povestea ne este spusă prin ochii unei copile – Daria Nikolaievna – parte integrantă a unei atitudini de batjocură către ciudata femeie care, preluând numele şi haina militară a soţului său, vinde tot şi împarte săracilor, prietenei sale Paraschiva, dăruindu-i la moment greu casa. Apoi povestea curge. Se leagă în jurul minunilor Xeniei – mai ales cea cu pâinicile m-a impresionat – aceasta devenind pentru concetăţenii săi semn al Binecuvântării şi prezenţei lui Dumnezeu. Nevoinţele sale de noapte, seninătatea bucuroasă, smerenia şi înaintevederea de care a învrednicit-o Dumnezeu fac din ea personajul central al vieţii multora dintre cei dragi ei. Prezenţă. Rugătoare şi smerită, cea care avea să ajungă Sfânta Xenia devine, uşor, sens trăirii în Hristos a celor din jur. După moartea sa, la vremea în care micuţa Daria era deja căsătorită de 30 de ani cu soţul ei, medic, pe care tot Sfânta Xenia i-l dăruise cu rugăciunea, îmi pare că primim ceea mai frumoasă imagine a ei din viaţă. Aflaţi în vizită de închinare la mormântul femeii ce purtase o viaţă veşmintele amintind de soţul ei, Daria îşi lipeşte fruntea şi palmele de locaşul ce se ridica în cimitirul din Smolensk şi spune:

– Ţi-am spus vreodată că ea, cu mâinile ei, a cărat în ascuns, o mulţime de pietre, pe schele, noaptea, să le găsească muncitorii, în zori, când se clădea biserica, aici? (...) Ştiu de la unul din zidari. Au venit toţi, la înmormântarea ei. Cel care ne-a povestit, plângea... plângea şi-şi învârtea aşa, fără rost, şapca, în mâinile lui bătătorite... „Am clădit biserica cu pietre rugate”, aşa spunea, „cu pietre cărate de-un sfânt, de om rugăciune-vie”... (pp. 36-37).

Biserica avea să-i dea dreptate. La 6 februarie 1988 – cu data de prăznuire 24 ianuarie – Patriarhia Moscovei şi a întregii Rusii avea să o canonizeze. Vă îndemn să citiţi copiilor astfel de poveşti adevărate. Un CD mp3 susţine prin lectura, de către autoarea textului, a frumoasei poveşti. Încercaţi. Numai adevărul vindecă minciuna!

– Părintele Constantin Necula ( https://doxologia.ro/o-carte-ca-o-lectie-de-inviere )
Editura Nepsis
Anul 2021
ISBN 978-606-8832-66-1
Format 16,5x23,5 cm